Virgil Șotropa

Virgil Șotropa


VIRGIL SOTROPA: Nascut in 5 decembrie 1867, Gheorgheni, jud. Harghita - mori la l aprilie 1954 in Nasaud.

Scoala primara in ungureste a urmat-o !a Gheorgheni, unde tatal sau era notar, revenind apoi la Nasaud pentru toata viata lui lunga. Aici studiase la liceul graniceresc, cu exceptia clasei a IV-a care o facu la cel nemtesc in Bistrita, iar dupa absolvire, in 1885, continua studiile superioare la Uiversitatea din Cluj.

Din anul scolar 1888/'89 a fost ales profesor suplinitor provizoriu la liceul nasaudean, predand limba romana si limba maghiara la clasele I-IV. intre 1889 si 1896 a lipsit de la catedra lucrand un timp in redactie la "Gazeta Transilvaniei" sustinandu- si in 1896 diploma de profesor in specialitatea I. maghiara si I. germana, revine in invatamant la Nasaud, iar in 1898 a fost confirmat profesor suplinitor definitiv, incepuse sa scrie articole de istorie intre care si despre scolile nasaudene (din care va alcatui impreuna cu N. Draganu vestita lor carte), de istoria granicerilor, cu deosebire urmarind soarta regimentului in timpul revolutiei din 1848/49.

Mai publica si in "Transilvania", ca si in anuarul liceului. La l ianuarie 1913 a cerut iesirea la pensie si se va reintoarce la catedra la l noiembrie 1919 predand dupa imprejurari limbile germana si romana, istoria, filosofia, dreptul, pensionandu-se definitiv la l septembrie 1933.

Marile lui fapte carturaresti se realizeaza dupa Unire, cu deosebire in paginile "Arhivei Somesene" pe care a fondat-o si a condus-o neintrerupt pe parcursul celor 28 de numere, in fapt volume, (1924-1940). in total a publicat peste 70 de articole si studii, unele punand in evidenta inedite probleme ale istoriei locale ca problema rascoalei granicerilor nasaudeni, cateva din ele avand dimensiunea unor carti.

A fost printre cei cativa fondatori ai Muzeului nasaudean. Din opera lui trebuie retinute aici.Nasaudul, monografie (in colaborare), 1924; Istoria scoalelor nasaudene, 1913, (in colaborare); Tatarii in Valea Rodnei, 1924, (Extras); precum si toate articolele si studiile din "Arhiva Somesana".

Academia Romana in sedinta din 24 mai 1943, dupa ce a ascultat propunerea lui Silviu Dragomir, 1-a ales MEMBRU DE ONOARE