Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu


LIVIU REBREANU: Nascut in 27 noiembrie 1885, Tarlisua, jud. Bistrita-Nasaud - mort la l septembrie 1944, Valea Mare, jud.Arges; reinhumat in Bucuresti.

Face clasele elementare la scoala din Maieru, apoi ajunge elev la liceul nasaudean si dupa promovarea clasei a doua este mutat la scoala civila maghiara din Bistrita. De acolo pleaca la liceul militar din sopron, iar la terminarea cursurilor intra in Academia militara din Budapesta (1903-1906).

Ofiter de honvezi 2 ani in orasul Gyula, dupa care paraseste cariera militara ca urmare a unor conflicte administrative, practicand cateva slujbe functionaresti comunale si in octombrie 1909 trece muntii si se stabileste la Bucuresti, incepe viata literara ca reporter la "Ordinea", apoi secretar de redactie la "Falanga literara si artistica".

Confruntandu-se cu alte episoade de viata zbuciumata, ajunge secretar literar la Teatrul National din Craiova.

Revenit in Capitala din nou trece prin diverse redactii publicand in acelasi timp proza scurta si adunand-o in volume: Golanii, 1915; Marturisiri, 1916; Rafuiala, 1919; Calvarul, 1919; iar apoi in 1920 apare romanul/ort care a fost incununat cu acelasi mare premiu "Nasturel-Herescu", ca si poezia lui G.Cosbuc, al Academiei Romane, impartit intre masa de scris si tot felul de indeletniciri redactionale si administrative, unele de conducere - cea a teatrelor si Societatii Scriitorilor Romani, continua publicarea romanelor si a altor scrieri: Padurea spanzuratilor, 1922; Adam si Eva, 1925; Ciuleadra, 1927; Craisorul, 1929; Rascoala, 1932; Jar, 1934; Gorila, 1938; Amandoi, 1940. A scris si teatru, Plicul s.a. in 1929 i s-a acordat Premiul National pentru proza.

in sedinta din 25 mai 1939 la propunerea lui Mihail Sadoveanu a fost ales MEMBRU ACTIV al Academiei Romane34 Discursul de receptie intitulat Lauda taranului roman a fost rostit in inaltul for in sedinta din 29 mai 1940.