Florian Porcius

Florian Porcius


FLORIAN PORCIUS: Nascut in 16 august 1816, Rodna, jud. Bistrita-Nasaud - mort la 30 mai 1906, Rodna.

Incepe sa invete la scoala elementara a bisericii rom.-cat. deschisa pentru copiii minerilor din Rodna, dupa care a frecventat scoala normala (norma) din Nasaud intre 1827-1831, iar primele clase gimnaziale la Cluj, apoi a trecut la cel din Blaj, absolvind cu calificativul de eminent, in 1838 a urmat cursul preparandial al lui loan Marian si din l noiembrie 1839 a functionat invatator comunal in Rodna.

Din initiativa si pe cheltuiala proprie a mers in 1844-'45 la Viena pentru a studia la scoala superioara de pedagogie. Fiind pasionat, in paralel a studiat cursurile de botanica, economie si caligrafie de la Universitate. Este numit invatator la scoala triviala din Zagra, apoi transferat la norma din Nasaud. in 1848 a facut parte din deputatiunea granicerilor la Viena. (in 1865 va face parte din alta delegatie romaneasca la Viena, alaturi de V. Nascu). Dupa prigonirile din timpul revolutiei ocupa posturi in administratie, iar in 1861 a fost numit pretor pentru cercul Rodna, din 1862 jude la sedria generala (tribunal) a Districtului autonom romanesc al Nasaudului, ca din 1867 sa fie vicecapitan al acestuia pana la desfiintarea lui, in 1876; pensionandu-se.

Inca dupa intoarcerea de la studii din Viena se ocupase de botanica, descoperind numeroase specii si varietati noi de plante, colectionand un valoros herbar caruia in 1848 i s-a dat foc. si-a alcatuit altul, extizandu-si aria cercetarii la tot teritoriul Transilvaniei, apoi la alte tari europene inclusiv Romania; o parte a pieselor afladu-se azi la institutele botanice din Cluj si Bucuresti.

Lucrarile principale sunt: Enumeratio plantarum phaerogamicarum districtus quondam assodiensis, premiata de "Astra" in 1880, si Diagnosele plantelor fanerogame si criptogame, editata de Academia Romana in 1893. Colaborarea lui cu specialisti si institute specializate, cu reviste si publicatii din Europa, ca si la Flora Dobrogei a profesorului Dimitrie Brandza, i-a adus o vasta informatie si a dobandit o unanima apreciere de invatat. Academia Romana, sub presedintia lui Titu Maiorescu, la propunerea lui Dimitrie Brandza, 1-a ales MEMBRU in sedinta din 10 martie 1882.